duminică, 20 ianuarie 2013

sanatate cu zapada

  zapada este buna
Contrar aparenţelor, iarna aduce indiscutabile avantaje pentru sănătate.

Frigul şi zăpada, folo­site cu înţelep­ciune, pot constitui adevărate re­medii. Cum ar putea deveni zăpada şi frigul, co-autorii unui întreg cor­tegiu de boli care abundă în sezonul rece, fac­tori de vindecare? Simplu, dozându-i corect, aşa încât să ne crească rapid tonusul psihic, să ne alun­ge rapid obo­seala şi mahmureala, în loc să ne indis­pună şi să ne scadă vitalitatea. Expunerea controlată la frig, pro­cedurile efectuate o perioadă co­res­punză­toare de timp cu zăpadă sunt mijloace excepţionale de că­lire şi revigorare, care ne pot adu­ce o extraordinară stare de bună dispoziţie, precum şi o anumită imu­nitate la boli, cu condiţia să ştim cum şi când să apelăm la ele. Iată, în continuare, un foarte suc­cint ghid de folosire a fri­gului şi a zăpezii în scopuri terapeutice:

Mersul prin aerul rece al dimineţii

Este un procedeu simplu, dar care face adevărate minuni atunci când este realizat sistematic. Tera­pia se face de măcar trei ori pe săptămână şi constă într-o plim­bare de minimum 20 minute, în pas cât de vioi puteţi, aşa încât să vă încălziţi foarte bine de la efort, dar organismul să nu fie supraso­licitat şi nici starea emoţională să nu devină prea surescitată. Cel mai bun moment pentru a face cura de teren este dimineaţa, între orele 8 şi 9.30, iar cel mai bun loc este în parc, pe o stradă retrasă sau, dacă este posibil, în pădure. Im­portant este ca această cură să se facă în fiecare săptă­mână, mai ales la schimbările de fronturi atmosferice, când organismul este mai solicitat ca de obicei. Prin aceste plimbări făcute în frig se pune în mişcare o fa­cultate extrem de importantă: autoreglarea. Orga­nismul şi psihicul recepţionează schimbările de tem­peratură, de umiditate, de circulaţie a aerului în timpul curelor de teren şi, fiind solicitat constant şi nu inter­mitent, are timp să-şi adapteze finele mecanisme neu­ro-endocrine ce coordonează activitatea nervoasă, res­piratorie, cardiacă etc. Această cură de teren este foarte bine completată de respiraţia controlată, care presu­pune o inspiraţie şi o expiraţie cât mai lentă şi profun­dă, folosind întreaga capacitate pul­monară. Zilnic este recoman­dat să se facă 50 de respiraţii com­plete succesive, lente şi regulate, cât mai relaxate, menite să crească tonusul psihic, să creas­că în mod natural capaci­tatea de efort, să ajute la do­bân­direa unei stări de calm interior.

Mersul desculţ prin zăpadă

Este o metodă de vindecare frec­vent recomandată de către pă­­rin­tele medicinii naturiste, preo­tul german Sebastien Kneipp, pacien­ţilor săi sedentari, cu tendinţa de a mânca excesiv sau cu o mare sen­si­bilitate la bolile specifice sezonului rece. Modul de aplicare a acestei me­­tode este foarte simplu: ne des­călţăm de ghete şi şo­sete, după care păşim vreme de 30-40 de secunde prin zăpadă, des­culţi. După care ne încălţăm şi vom mer­ge câteva sute de metri în pas alert, rulând bine talpa pe sol pentru a pune sângele în mişcare. Primul efect îl vom simţi în maximum 10 minute: picioarele se vor încălzi foarte tare şi o căldură extrem de plăcută se va răspândi în tot corpul, con­comitent cu apariţia unei sen­zaţii de în­viorare şi tonus. Repetând de 2-3 ori pe săp­tămână această procedură, a cărei durată o vom mări progresiv la 3 minute (dar nu mai mult!), vor apă­rea şi efectele terapeutice specifice. Călcatul prin zăpa­dă este o ex­celentă metodă de pre­venire a cistitelor şi infecţiilor urinare (inclusiv for­mele recidivante sau cronicizate), a anexitelor şi metro-anexitelor, a pu­seelor reumatice, a insuficienţei circulatorii la nivelul tălpilor, a bolilor vasculare la nivelul picioarelor. Mai ales persoanele care suferă de frig în timpul iernii şi au mai tot timpul picioarele reci vor beneficia din plin de această pro­cedură, care mai este indicată şi pentru prevenirea crizelor de sciatică, a cârceilor, a deran­jamentelor digestive, care apar din cauza frigului.

Spălatul cu zăpadă

Procedeul se aseamănă foarte bine cu cel prezentat anterior: se frea­că mâinile cu zăpadă vreme de 1-2 minute, după care se pun mă­nuşi căl­duroase şi se fac mişcări cu dege­tele şi încheieturile mâinii, pentru pu­nerea în mişcare a sân­gelui. În câte­va minute, palmele şi degetele se vor în­călzi puternic şi îşi vor re­căpăta sen­sibilitatea par­ţial pierdută, în contact cu zăpada rece. Este un tra­ta­ment pentru îmbunătăţirea cir­cu­la­ţiei şi creşte­rea rezistenţei la frig la nivelul mâinilor, pentru îmbunătă­ţirea refle­xelor atunci când este ger afară, pen­tru prevenirea degeră­turi­lor. De ase­menea, măreşte imu­nita­tea la nivelul pielii pal­melor, fiind un bun adjuvant în com­baterea anu­mitor infecţii şi eczeme, mai ales dacă după reve­nirea de la frig se fa­ce tratamentul specific, care va avea o eficienţă mult mai mare. Procedeul va fi com­pletat cu aplicarea unui un­guent gras pe mâini, la per­soanele la care pielea se usucă şi tinde să se crape în contact cu frigul.

Baia de soare pe zăpadă

Câteva zeci de minute petrecute în zăpadă, într-o zi cu soare puternic, sunt un tonic extraordinar pentru corp şi pentru psihic. Razele soarelui reflectate în ză­padă îi dublează sau chiar îi triplează acestuia lumi­no­zitatea, extraordinara baie de lumină astfel creată fiind recep­ta­tă la nivelul ochilor şi al pielii. Pentru a bene­fi­cia de efectele terapeutice ale acestei băi de soare trebuie să ne dezvelim pentru 10-20 de minute chipul, gâtul şi mâinile - un demers suficient pentru ca în corp să crească exponenţial producţia de vitamina D, pentru ca fotoreceptorii de la nivelul pielii să trimită semnale pozitive sistemului nervos central, care ne va induce o stare de tonus şi optimism. Şi drept bonus, pielea ex­pusă la soare va începe să capete un bronz consistent.
Este o procedură simplă, cu efecte benefice rapide, dar de care nu trebuie să abuzăm, pentru a nu răci, pe de o parte, şi pentru a nu căpăta arsuri solare serioase, pe de altă parte. De asemenea, ochii neprotejaţi pot su­feri adevărate leziuni în contact cu excesul de lumină.

buna dimineata


vineri, 4 ianuarie 2013

vinul fiert

vinul fiert 





 


















Vinul fiert este una dintre cele mai apreciate bauturi din sezonul rece. Dupa o sesiune de sport de iarna, nimic nu se compara cu gustul unei cani de vin fiert, indulcit cu miere sau zahar si parfumat cu scortisoara ori nucsoara.

Indiferent de modul in care este pregatit, vinul fiert este un deliciu iarna, dar medicii ne avertizeaza ca poate fi periculos daca este consumat pe vreme geroasa.


Pericolele din spatele vinului fiert iarna

Specialistii recomanda consumul de vin fiert in special in locurile in care temperatura este optima pentru corp, adica intr-un spatiu inchis si incalzit. Daca mergi in vizita la cineva si bei vin fiert, este bine sa te opresti la 2 pahare sau cani. O cantitate prea mare de vin fiert va duce la cresterea tensiunii, spun medicii.

Vinul fiert poate fi inselator si iti poate da impresia ca nu te va ameti, dar lucrurile stau exact invers. Prin fierbere, cantitatea de alcool din vin se reduce cu aproape o treime, insa acest lucru nu inseamna ca nu te poti imbata.

Aromele din vinul fiert si zaharul mascheaza concentratia de alcool, ceea ce te poate determina sa exagerezi cu consumul si sa te imbeti mai repede decat daca ai consuma o alta bautura alcoolica.

Pe vreme geroasa, in aer liber, medicii nu recomanda consumul de vin fiert. Delicioasa bautura te poate face sa crezi ca te incalzesti. Sub acest efect, nu mai simti gerul de afara si risti sa te alegi cu degeraturi, mai spun expertii.

Daca tii la silueta ta, ai grija cat vin rosu bei in sezonul rece, deoarece acesta bautura alcoolica creste pofta de mancare si te poti trezi cu cateva kilograme in plus fara sa-ti dai seama ce s-a intamplat.

Beneficiile vinului fiert

In afara de pericolele mentionate, vinul fiert este considerat un aliat al sanatatii de fier, desigur, daca este consumat cu moderatie.

Specialistii spun ca o cana de vin fiert este un remediu excelent in cazul in care suferi de anemie sau epuizare fizica. In plus, are un efect revigorant si nutritiv. Daca suferi de raceala, bea un pahar de vin fiert si vei reduce efectele bolii.

Substantele continute de vinul fiert cresc rezistenta sistemului imunitar si reduc infectiile si inflamatiile. Daca in vin adaugi si scortisoara, efectul bauturii asupra racelii aproape ca se dubleaza, deoarece condimentul este recunoscut pentru proprietatile sale antiinflamatorii.

Medicii spun ca vinul fiert previne cancerul, datorita resveratrolului. Acesta este unul dintre cei mai puternici antioxidanti cunoscuti, insa in fiecare pahar de vin fiert se gaseste o cantitate mica de resveratrol. De aceea, medicii recomanda sa consumi regulat licoarea calda a lui Bachus, cel putin in sezonul rece.

Vinul fiert reduce nivelul de colesterol rau din sange, previne infarctul si bolile de inima si contribuie la inlesnirea digestiei.

Cu ce "asezonezi" vinul fiert

In mod traditional, vinul fiert sau izvarul se prepara cu un adaos de zahar si piper negru, dar fiecare il prepara dupa preferinte cu scortisoara, nucsoara, cuisoare, anason, ienibahar si coaja de portocala sau lamaie. Fiecare condiment pe care il folosesti in vin ii va conferi o savoare deosebita, insa pentru a te putea bucura de gustul vinului, este indicat sa folosesti doar 3 mirodenii. Altfel, gustul vinului va fi acoperit de cel al condimentelor si va deveni greoi.