URZICA

URZICA









Pentru ca nu sunt pretentioase, nu trebuie udate si nici plivite, urzicile cresc peste tot, fara sa fie semanate de cineva. Le poti vedea de primavara devreme pana toamna, tarziu, pe langa garduri, pe marginea drumurilor si a apelor, in gradini si livezi, pe dealuri si chiar mai sus, in zona alpina. Urzicile se culeg numai din zonele nepoluate. Cele de pe marginea drumului ori de pe langa case pot contine plumb care este toxic pentru organism. 
Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, urzicile sunt folosite, inca din cele mai vechi timpuri, atat ca aliment, cat si ca medicament, pentru detoxifierea organismului si regenerarea lui. Urzicile contin vitamine, A, B2, C, K, minerale, calciu, fier, magneziu, siliciu, clorofila, substante proteice. 

De la urzica, in scop terapeutic, se foloseste totul: radacina, tulpina, frunzele si florile. Persoanelor care sufera de alergie li se recomanda sa beaceai de urzica. Infuzia de urzici se obtine turnand o cana de apa fierbinte peste o lingura de planta proaspata si maruntita sau o lingurita de planta uscata. Se lasa sa se infuzeze timp de 15 minute dupa care se strecoara si se bea calda, de preferinta, fara zahar. Pentru revigorarea si detoxifierea organismului se beau zilnic doua, trei cani de infuzie din urzica proaspata, la inceputul primaverii, in cure de cate patru saptamani. 

Daca veti face o infuzie de urzici mai concentrata, veti vedea deasupra lichidului o pelicula metalica, stralucitoare. Este fierul din compozitia urzicii. Persoanele anemice dar si cele care sufera deboli ale sangelui, ar trebui ca primavera, cat urzicile sunt foarte tinere, sa faca o cura din suc de urzici. 

Se spala bine urzicile, se lasa la scurs, apoi uscate se dau prin masina de tocat carne, dupa care se strecoara sucul care se pastreaza la frigider, in sticle mici, bine acoperite. Zilnic se beau cate patru, cinci linguri de suc de urzici. Sa nu va ingrijoreze gustul metalic pe care il veti simti in gura. Este de la fierul din compozitie. 

Tinctura de urzica se poate prepara primavara sau toamna din radacini. Se spala bine radacinile cu o perie, se usuca si se taie marunt. Se umple cu ele o sticla si se toarna deasupra alcoolalimentar, tuica facuta in gospodarie sau vodka, atat cat sa le acopere. Se lasa la macerat, la loc calduros, timp de 14 zile, apoi se filtreaza si se pastreaza la rece, in sticle de culoare inchisa. 

Tinctura poate fi preparata si din frunze proaspat culese. Peste frunzele proaspete si maruntite se toarna alcool cat sa le acopere si se lasa la macerat 15 zile, timp in care vasul se agita de doua ori pe zi. Se filtreaza si se pastreaza la racoare in sticle inchise la culoare. Se iau zilnic, de trei ori pe zi, cate 25 de picaturi dizolvate in apa sau ceai (nu folositi lapte, suc ori apa minerala) in caz de eczema, psoriasis, reumatism, guta, bronsite, diabet, hemoroizi, hemoragii interne. Extern, se face gargara sau spalari ale gurii in caz de amigdalita, stomatita, gingivita. 

Retineti ca tinctura pe care o aveti in casa, indiferent de planta din care este facuta, la nevoie poate fi folosita si ca dezinfectant pentru rani, mai vechi sau mai noi, uscate sau purulente. Tinctura se poate folosi timp de doi ani de la data cand a fost culeasa planta. 

Pentru a intari radacina si firul de par, dar si pentru a combate matreata, se recomanda ca dupa fiecare spalare parul sa fie clatit cu ceai de urzica. Persoanelor care sufera de flebita si tromboflebita li se recomanda bai de picioare cu radacina de urzica. De seara, se pun la macerat, in cinci litri de apa rece, doi pumni de radacina si cateva tulpini cu tot cu frunze. A doua zi, lichidul cu tot cu planta, se incalzeste, dar nu se fierbe, si se fac bai de picioare care sa dureze 15, 20 de minute.